📖 You are reading the free text version. Get our mobile app for 🎧 audio narration, 💬 speaking practice, 🔄 instant translations, and 💾 vocabulary saving to enhance your learning experience.
Într-un sat mic, Ana și bunicul ei obișnuiau să se plimbe în fiecare după-amiază.
Într-o zi călduroasă de vară, au stat sub umbra marelui stejar de lângă râu. Ana privea liniștită cum apa curge ușor.
Bunicul a început să-i povestească despre toate lucrurile pe care le-a văzut în natură de-a lungul anilor.
Ana asculta cu atenție, dar ochii ei s-au ridicat spre o umbră ciudată care se mișca printre ramuri. Părea o pasăre mare, dar nu putea vedea clar.
Curioasă, a vrut să urce în copac să vadă mai bine, dar bunicul i-a spus să fie atentă să nu cadă.
În timp ce Ana încerca să se apropie, pasărea a zburat brusc spre apă, unde s-a oprit lângă o stâncă.
Au mers mai aproape și au văzut un pescăruș cu aripile întinse, care părea calm, dar cu picioarele prinse într-o bucată de plasă veche.
Ana s-a simțit tristă și a vrut să ajute, dar nu știa cum. Bunicul a încercat să se apropie încet și cu grijă, reușind să elibereze pasărea.
După ce pescărușul a zburat liber, Ana a avut un sentiment ciudat: bucurie, dar și o mică tristețe pentru cât rău poate face omul naturii.
În drum spre casă, nu au vorbit mult. Ana doar privea în timp ce soarele începea să apună, gândindu-se la ce au văzut.
Uneori, natura ne arată atât frumusețea, cât și problemele ei, și nu toate întotdeauna au un final fericit sau simplu.
Acea zi a fost o lecție tăcută pentru Ana – despre respect și atenție față de lumea din jur, chiar dacă nu putem schimba totul imediat.
This story contains important vocabulary that you could be learning! Our mobile app provides audio, speaking practice, instant translations, vocabulary saving, and progress tracking.